Sunt eu putred oare?daca da,de ce?daca nu,de unde putoarea asta insuportabila? Poate societatea din jurul meu este putreda si rau mirositoare,unde oare am gresit? navigand prin viata spre ce am mers pana acum,unde merg de acum inainte?busola mea nu mai arata nimic,unde este jumatatea drumului pe care trebuie sa-l parcurg,de ce nu sunt indicatoare cum sa gases...de unde apar intrebarile,de ce nu mai vine odata seara ca sa adorm,cum arata oare schizofrenia...cum sa impaci constiinta cu inima, care traiesc paralel,cum sa impaci biblia cu camasutra...Tata...tata avea dreptate, trebuie sa traiesti cu usile deschise fara zavor,da...dar nu am usa...
Merg descult,prin roua,dimineta in zori,usor trecut de ora patru,de doua ore canta priveghetorile,apar zorii se face lumina,luna pleaca la culcare dar se vede bine pentru ca este plina,alaturi de luna o stea numita luceafar.Primavara,luna mai, salcamul inflorit,aerul de dimineata racoros si umed imbibat cu parfumul fin de salcam,iarba destul de inalta ca sa ma ude pana aproape de brau,nu rezist m-a culc pe spate ca sa admir cerul de dimineta.Aici acum,ba nu,atunci,acolo,in padure constiinta nu era în conflict cu inima,era armonie,nu avem nevoie de speranta,traiam clipa,doar priveghetorile cantau in ritmul inimii si era de ajuns.Cand a aparut speranta nu am observat,dar inteleg motivul,am pierdut ceva,din libertate,din universul padurii.Nu mai arata busola,nu mai sunt indicatoare....Nu mai....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu